Cancerul

Vizitator

Ce este cancerul?
Organele si tesuturile corpului sunt alcatuite din mici "particele" numite celule. Cancerul este o boala a acestor celule. Desi celulele din diferite parti ale organismului pot arata si functiona diferit, majoritatea se reproduc si se repara in acelasi fel.
In mod normal, atunci când o celula se divide, acest proces are loc intr-o ordine bine stabilita si riguros controlata. Daca, din diferite motive, acest proces scapa de sub control, celula va continua sa se divida, dezvoltându-se o “masa”, care este denumita “tumora”. Tumorile pot fi benigne sau maligne.
Intr-o tumora benigna celulele nu se imprastie in alte parti ale corpului. Ele continua sa creasca local si pot deveni o problema prin presiunea exercitata asupra tesuturilor sau organelor vecine. O tumora maligna este constituita din celule canceroase care au abilitatea de a se imprastia in afara locului unde isi au originea. Daca nu se efectueaza un tratament adecvat, pot invada si distruge tesuturile din jur. Uneori, celulele “pleaca de la nivelul tumorii primare” si se imprastie la alte organe din organism, pe cale sanguina sau limfatica. Atunci când aceste celule ajung la noul sediu, ele se pot divide si se formeaza noi tumori, adesea denumite “tumori secundare” sau “metastaze”.

Cancerul nu este o boala cu o singura cauza
Medicii pot spune ca este vorba de o tumora maligna sau benigna prin examinarea unei mici probe din tumora, evaluându-se aspectul celulelor componente la microscop. Acesta se numeste examen anatomo-patologic.
Cancerul nu este o boala cu o singura cauza si un singur tip de tratament. Exista sute de tipuri de cancer, diferite ca nume si ca tip de tratament.

Ce este melanomul malign?
Melanomul malign este un neoplasm care, de obicei, ia nastere din pielea, clinic normala, sau din modificarile ei de la acest nivel. Rareori, poate lua nastere din alte parti ale organismului, cum ar fi ochii, gura, subunghial sau la nivelul organelor interne. Uneori se imprastie la alte parti ale organismului pe cale limfatica sau pe calea fluxului sanguin. Melanomul malign se poate imprastia de asemenea la nivelul pielii. Daca exista dovezi ca incidenta sa este in crestere, melanomul malign este inca un tip rar de cancer.

Exista 4 tipuri principale de melanom malign:
Melanomul malign cu diseminare superficiala - acesta este cel mai frecvent tip de melanom malign;
Melanomul nodular – este adesea de culoare neagra si poate creste destul de repede;
Lentigo malign – acest tip de melanom este mai frecvent intâlnit la nivelul fetei, in special la persoanele in vârsta. Are o crestere lenta si dezvoltarea sa poate dura ani de zile.
Melanomul malign acral – este adesea intâlnit pe palme, plante sau periunghial.
Desi melanomul malign poate afecta multe parti ale corpului, cea mai comuna localizare la femei sunt picioarele, iar la barbati este mai fracvent intâlnit la nivelul trunchiului, in special la nivelul spatelui.

Vizitator

Care sunt simptomele melanomului malign?

Daca se dezvolta din nervi pigmentari se poate observa modificarea acestora, care poate include oricare dintre urmatoarele:
Modificarea in dimensiune: nervul poate deveni mai proeminent sau se poate raspândi la nivelul tegumentului care inconjoara nervul;
Modificarea de forma: majoritatea nervilor pigmentari au o margine regulata, bine delimitata, dar un melanom malign are o margine neregulata, imprecisa;
Modificarea in culoare: mola se poate inflama sau sa dezvolte o margine rosiatica. Poate deveni mai inchis la culoare sau sa aiba diferite culori.
Pruritul, sângerarea, formarea de cruste: sunt cele mai putin frecvente semne, dar nu trebuie ignorate.
In caz de aparitie a oricaror semne neobisnuite la nivelul tegumentului, modificari care dureaza mai mult de câteva saptamâni, sau daca apar unele dintre semnele de mai sus la nivelul unui nev preexistent, trebuie sa va prezentati la medic. Foarte putini nervi pigmentari se transforma in melanom malign, dar aceste transformari trebuie descoperite cât mai devreme, deoarece, cu cât dignosticul este mai precoce, tratamentul are mai mult succes. Excizia timpurie a leziunilor suspecte poate determina prevenirea bolii care altfel ar putea fi fatala.

Vizitator

Masuri de prevenire a melanomului malign:

-Intotdeauna evitati expunerea la soare a copiilor mici;
-Purtati haine din fibre naturale (bumbac, in), de preferinta de culori deschise;
-Purtati ochelari de soare si palarii atunci când soarele este puternic;
-Evitati expunerea la soare in cursul zilei, intre orele 11 si 16;
-Nu permiteti “arderea pielii” de catre radiatiile solare;
-Utilizati creme protectoare, urmati instructiunile producatorului si reaplicati de câte ori este nevoie, in special dupa ce intrati in apa;
-Evitati traumatismele, arsurile nervilor pigmentari.

Vizitator

Ce cauze determina melanomul malign?

Exista dovezi certe ca radiatiile solare pot leza pielea si pot cauza melanomul malign. Persoanele a caror piele “se arde” cu usurinta au riscul cel mai ridicat - in modul tipic persoanele cu pielea deschisa la culoare, par blond sau roscat si ochii albastrii.
Desi melanomul malign este foarte rar in copilarie, copiii si adultii care sunt supraexpusi la soare si sufera arsuri severe prezinta un risc crescut la dezvoltare a melanomului malign ulterior. Boala este mai frecventa la femei, in special intre 40 si 60 de ani. Incidenta melanomului malign si a cancerelor cutanate creste direct proportional cu frecventa expunerii la soare (in vacante, cei care muncesc in soare sau cei care practica sport in aer liber). Rareori, melanomul malign poate aparea la persoanele care nu au fost expuse excesiv la soare, fiind datorat in aceste cazuri unei tendinte genetice sau familiale de a dezvolta boala.
Din nefericire, utilizarea radiatiilor ultraviolete artificiale este asociata cu un risc crescut de cancere cutanate si de melanom malign. Alti factori care cresc riscul de aparitie al melanomului malign sunt: expunerea la agenti chimici sau la unii agenti fizici (radiatii ultraviolete nonsolare, radiatii ionizante, traumatisme, arsuri).

Vizitator

Prevenirea cancerului colo-rectal

Cea mai frecventa cauza de deces dintre toate cancerele digestive este reprezentata de cancerul colo-rectal.
Profilaxia primara, prevenirea aparitiei cancerului colo-rectal la populatia asimptomatica, se poate realiza prin doua modalitati:
-o dieta protectiva cu diminuarea consumului de grasimi animale, care in anumite conditii favorizeaza aparitia de substante cancerigene, si cresterea consumului de alimente bogate in fibre dietetice (legume, fructe, cereale), care scad timpul de contact dintre mucoasa colonului si eventualele substante carcinogenetice care se gasesc in lumenul colonului.
-cel de al doilea mijloc de preventie primara este chimic. S-a observat ca aspirina, consumata in dozele utilizate pentru afectiunile cardiace timp de 10 ani, scade foarte mult incidenta cancerului colo-rectal in populatia generala. Un alt medicament utilizat in acest scop este sulindacul.

Profilaxia secundara este o masura ce depisteaza foarte precoce leziunile precanceroase (polipi, boala Crohn, rectocolita ulcerohemoragica) pe care le trateaza sau le eradicheaza. Tot in aceasta categorie se situeaza si depistarea anomaliilor genetice la rudele de gradul I ale pacientilor cu cancere ereditare sau familiale. Acesti indivizi sunt considerati ca au risc crescut de a face cancer colo-rectal.
Sunt considerati pacienti cu risc usor toti indivizii peste 50 de ani, deoarece 90% din cazurile de cancer colo-rectal survin la pacientii peste aceasta vârsta. La acestia se recomanda detectarea hemoragiilor oculte in scaun anual, rectoscopie sau irigiscopie la interval de 5 ani, sau colonoscopie la interval de 10 ani.

Din categoria de pacienti cu risc moderat fac parte rudele de gradul I (frati, surori, parinti, copii) ai pacientilor cu cancer colo-rectal descoperit dupa vârsta de 50 de ani, sau rude de gradul I a bolnavilor cu polipi colonici diagnosticati la vârsta tânara. La acestia se cerceteaza anual prezenta sângelui in scaun – Proba Adler (hemoragiile oculte in scaun) si periodic la 4-5 ani colonoscopie.

Pacientii cu risc foarte crescut sunt reprezentati de cei care au in familie cancere ereditare sau neereditare la rudele de gradul I, dar care au aparut la o vârsta mult mai tânara. La acestia se recomanda testarea moleculara pentru depistarea anomaliilor genetice, tehnica care din pacate nu a intrat inca in investigatiile curente nici in tarile occidentale dar care reprezinta indici foarte valorosi in depistarea cancerului precoce, verificarea prezentei sângelui in scaun si colonoscopii la interval de 1-2 ani.

O alta categorie de bolnavi care au risc mare pentru cancer colo-rectal sunt cei operati de cancer colo-rectal, care au sanse mari de a face fie o recidiva fie un al doilea cancer colonic. La acestia se efectueaza examinari anuale pentru un marker tumoral, antigenul carcino-embrionic (ACE), colonoscopii initial la 6-12 luni, apoi anual sau mai rar. Tot in aceasta categorie se situeaza si bolnavii cu rectocolita ulcerohemoragica si boala Crohn de colon cât si cei cu polipi colonici care se pot maligniza si necesita ablatie endoscopica.

Acesta supraveghere va permite depistarea precoce a cancerului, operatia-rezectia in timp util. Atunci când nu exista metastaze si extinderea cancerului este limitata supravietuirea este foarte mare

Vizitator

Cancerul de col uterin

Uterul este un organ situat pe linia mediana la nivelul pelvisului, intre vezica urinara si rect, continuându-se in partea inferioara cu vaginul. Uterul este impartit in trei portiuni: colul uterin, portiunea inferioara care se deschide la nivelul vaginului, corpul uterin, portiunea superioara si istmul, o zona ingusta de legatura intre corp si col.
Colul uterin are o portiune denumita exocol aflata in portiunea superioara a vaginului si vizibila la examenul ginecologic cu valve si o portiune denumita endocol care se poate vizualiza numai partial. Zona de trecere intre epiteliul pavimentos al exocolului si cel cilindric al endocolului este locul in care debuteaza majoritatea tumorilor colului uterin.

Care sunt factorii de risc pentru aparitia cancerului de col uterin?

In România cancerul colului uterin reprezinta cea mai frecventa neoplazie a tractului genital feminin si a doua cauza de deces prin cancer la femei (dupa cancerul mamar).
Incidenta cancerului de col uterin este semnificativ crescuta la femeile din clasele socio-economice inferioare, cu debut al vietii sexuale la vârsta tânara, parteneri sexuali multipli, istoric de promiscuitate sexuala, numar mare de sarcini, fumatoare. Prin contrast, este putin frecvent la nulipare si la cele cu viata sexuala inactiva. Fara a se recunoaste unanim un rol etiologic, exista peste 20 de tipuri de virusuri papilloma (HPV) asociate cu cancerul de col uterin. Rolul agentilor virali continua sa fie controversat.

Cum evolueaza cancerul colului uterin?

Carcinomul epidermoid (cea mai frecventa forma) are originea, uzual, la jonctiunea cilindro-scuamoasa (denumita si zona de transformare) a colului uterin. De obicei se asociaza cu leziuni de displazie si carcinom in situ, demonstrând progresia unor astfel de leziuni catre cancer invaziv, care poate dura intre 10-20 ani. Leziunile sunt la inceput mici, iar depistarea si tratarea lor corecta duce la vindecarea bolii. Daca invazia la nivelul colului progreseaza, cresterea tumorii se evidentiaza clinic prin aparitia unei ulceratii superficiale sau a unei tumori exofitice care predomina in vagin. Sunt invadate din aproape in aproape vaginul, parametrele, iar in stadii avansate chiar vezica urinara si/sau rectul.
Datorita retelei limfatice bogate pe care o are uterul, precoce in evolutia bolii pot aparea metastaze (tumori secundare cu originea in tumora primara de la nivelul colului) in ganglionii limfatici pelvini sau chiar lomboaortici. Diseminarea hematogena (in alte organe) este mai putin frecventa, dar relativ comuna in stadiile avansate; metastazele apar la nivelul plamânilor, ganglionilor limfatici mediastinali si supraclaviculari, oaselor si ficatului.

Vizitator

Care sunt semnele de aparitie a bolii si cum se pune diagnosticul?

Formele incipiente de boala sunt asimptomatice, ele se descopera numai in cadrul procesului de screening prin examen citologic Papanicolau. Pe masura ce tumora creste, pacienta poate acuza sângerari pe cale vaginala, spontane sau la contactul sexual. De cele mai multe ori se asociaza o secretie vaginala cu evolutie trenanta. Durerea nu este comuna, ea apare in stadii avansate, fiind determinata de o multitudine de cauze: necroza tumorala, inflamatie pelvina asociata, invazia unui ureter, a vezicii urinare sau rectului.
Diagnosticul leziunilor precursoare (preinvazive): investigatiile incep cu examen citologic Papanicolau. Terminologiei clasice Papanicolau i s-au adaugat in timp cele de displazie si CIN, ultima abordare fiind reprezentata de clasificarea Bethesda (TBS) care grupeaza leziunile precursoare neinvazive ale colului in categoriile grad scazut (LSIL) si grad inalt (HSIL), fiecare dintre ele cu algoritmul propriu de tratament si urmarire. Daca citologia este anormala dar fara prezenta unei leziuni vizibile pe col, se efectueaza colposcopia, metoda care analizeaza foarte atent suprafata exocolului uterin si portiunea initiala a canalului cervical.
Biopsia ghidata colposcopic si eventual chiuretajul endocervical pun diagnosticul. Daca exista displazie severa, citologica sugereaza carcinom in situ sau jonctiunea scuamocilindrica a colului nu se poate vizuliza in intregime se practica conizatia, reprezentând excizia printr-o manevra speciala a zonei suspecte de la nivelul colului. Conizatia reprezinta atât o metoda diagnostica cât si, pentru unele cazuri, terapeutica.
Diagnosticul leziunilor invazive: leziunile vizibile (macroscopice) de la nivelul colului uterin se biopsiaza, eventual se face si chiuretajul endocervical daca leziunea se prelungeste spre canalul cervical, examinarea la microscop a materialului excizat punând diagnosticul de malignitate.
Dupa confirmarea malignitatii, evaluarea preterapeutica a cazului necesita efectuarea altor investigatii: examene uzuale (radiografie toracica, examene de sânge, ECG) si alte investigatii complementare utile pentru aprecierea extensiei loco-regionale a bolii (tomografie computerizata abdomino-pelvina, urografie, eventual cistoscopie sau rectoscopie daca exista suspiciune de invazie a organelor vecine).

Stadializarea bolii – ce este si care este semnificatia ei?
Cancerul de col uterin confirmat histopatologic se incadreaza intr-un anumit stadiu. Stadializarea reprezinta incadrarea pe grupe a cazurilor cu aceeasi gravitate, acelasi prognostic si tratament similar. Stadiul I cuprinde bolile limitate la uter (cu prognosticul cel mai bun), stadiile II si III tumorile extinse in pelvis, in afara uterului, iar stadiul IV cancerele de col invadante in vezica urinara sau rect si cele cu metastaze la distanta.

Vizitator

Care este tratamentul cancerului de col uterin?

Tratamentul se bazeaza pe chirurgie si radioterapie.
Tratamentul chirurgical cuprinde metode conservatoare (cum este conizatia in carcinomul in situ) sau radicale – cea mai utilizata este histerectomia totala cu cu anexectomie bilaterala (se rezeca uterul impreuna cu ambele ovare) si limfadenectomie pelvina (excizia ganglionilor limfatici pelvini).
Radioterapia este o metoda de tratament de baza, fiind folosita ca tratament exclusiv, pre- sau postoperator. Se utilizeaza iradierea externa (cu fotoni, folosind acceleratorul liniar sau aparatele de telecobaltoterapie) si brahiterapia (sau iradierea intracavitara, adica introducerea de surse radioactive la nivelul uterului sau vaginului). Pentru stadiile incipiente (IA, IB, IIA) radioterapia exclusiva si chirurgia au rezultate similare. Pentru restul stadiilor tratamentul este de obicei combinat radio-chirurgical.

De retinut:

Pacienta cu sângerare vaginala la contactul sexual, hemoragie abundenta si prelungita in perimenopauza sau hemoragie anormala inainte de instalarea menopauzei trebuie sa se prezinte la medicul de familie sau specialistul ginecolog pentru completarea investigatiilor;
Cancerul de col uterin trebuie diagnosticat in faza de carcinom intraepitelial, reducându-se in acest fel prevalenta cancerului invaziv si mortalitatea;
Este mai usor de depistat un cancer de col decât de tratat; colul uterin este usor de investigat, astfel incât examenul ginecologic anual ofera posibilitatea diagnosticului leziunilor precursoare si tratamentul lor adecvat;
Se recomanda examen citologic Papanicolau pentru femeile asimptomatice peste 20 ani si pentru cele sub 20 ani sexual active; se fac 2 teste consecutive anual, apoi cel putin un test la fiecare 3 ani pâna la vârsta de 65 ani;
Atentie la prevenirea bolilor cu transmitere sexuala; se recomanda folosirea prezervativului in cazul in care exista parteneri multipli;
Consultul pacientei cu cancer de col uterin confirmat histopatologic trebuie facut in echipa chirurg – radioterapeut inainte de inceperea oricarui tratament.

Subiect: Re: Cancerul Lun Iun 23, 2008 8:09 am

Da......din pacate sint foarte multi bolnavi dar sa stiti ca se mai intimpla si minuni.Am avut o colega care a avut tumoare maligna si sa vindecat......

Andrei-Cristian:16.06.2006

Da caly e bine ca exista speranta...

Vizitator

cancerul a ajuns pe locul 1 in lista bolilor;
si tata sufera de cancer la colon....avem speranta ca se indreapta spre bine;luna viitoare trebuie sa repede tomografia,ca sa vada in ce stadiu s-a ajuns,dupa tratamentele cu citostatice

Andrei-Cristian:16.06.2006

Imi pare nespus de rau ptr tatal tau mihaela...

Vizitator

asta-i viata sorina;boala nu te intreaba daca o vrei sau nu
ce ma doare cel mai tare,este ca vestea a venit la cateva zile dupa nunta mea .... in loc de "cadou"

Andrei-Cristian:16.06.2006

Da monica e ff trist pentru tine....D-zeu iti da cat poti sa duci doar ca uneori da un pic mai mult

Subiect: Re: Cancerul Lun Iun 23, 2008 9:10 pm

Asa e admin ai dreptate. Imi pare foarte rau monica> Stiu cum e ca si mama mea a avut si multumesc la D-zeu ca acum e bine. Trebuie sa fiti tari si sa credeti in dumnezeu ca numa el poate face minuni.