Este cunoscută observația populară, "băbească" asupra sănătății superioare a femeilor care au născut și au alăptat unul sau mai mulți copii față de femeile care nu au avut nașteri. De aici vine și un interes științific, medical, în acest sens. S-au format chiar echipe ale unui "Grup de studiere a factorilor hormonali în cancerul la sîn" – Collaborativ group on hormonal factors in breast cancer. Astfel de echipe au studiat și sintetizat 47 de studii epidemiologice consacrate cancerului la sîn, studii executate în ultimii 20 de ani, în 30 de țări. S-au extras și interpretat informații privitoare la 50.302 femei bolnave și 96.973 femei sănătoase. S-a luat în considerare dacă aceste femei au avut copii și cîți anume, dacă au alăptat sau nu copii, durata alăptării după naștere și impactul ei. Principalele concluzii au fost că riscul relativ de instalare a unui cancer la sîn scade cu 7 la sută pentru fiecare naștere și că riscul scade și mai mult la femeile care au alăptat, ceea ce este evident în mod deosebit după al patrulea copil. Sintetizîndu-și analizele epidemiologice, cercetătorii au stabilit și alte concluzii, aparent contrarii, negative: are importanță, mai ales, durata alăptării și nu atît numărul de sarcini. Astfel, riscul relativ de instalare a unui cancer la sîn descrește cu 4,3 la sută pentru fiecare an de alăptare. Dar, numărul de ani de alăptare depinde, în mod direct, de numărul de sarcini purtate de o femeie. Totuși, astfel de date epidemiologice, mai mult statistice decît clinice, nu trebuie interpretate mecanic. Există femei care, din diferite motive medicale, structurale n-au avut copii și au trăit fără semne de cancer la sîn pînă la o vîrstă înaintată și altele care, cu toți copii născuți și alăptați, au prezentat cancer la sîn chiar de timpuriu, între vîrsta de 40-50 de ani. Și totuși, studiile epidemiologice care au dus la aceste concluzii demonstrează existența unei strînse legături între sarcini, alăptare și sănătatea generală a femeilor.