POEZI PENTRU BB

ce poezi spuneti la bb?

Catelus cu parul cret,
Fura rata din cotet.
El se jura ca nu fura
Si l-am prins cu rata-n gura
Si cu ou-n buzunar,
Hai la Sfatul Popular.

Nu ma duc c-am fost o data
Si am cazut cu nasu'-n balta.



Inchide ochisorii
Ca ai ploapele grele
Caci vine Mos Ene,
Mos Ene pe la gene.



Sus pe cer sunt multe stele,
Pe pamant sunt floricele,
Dar nici una dintre ele
Nu-s ca ochii mamei mele!



Un pitic murdar pe sort
Plange singur intr-un colt.
Sortul i-l fac eu curat
La masina de spalat!

eu sunt cel mai mic din gradinitza,cu rochitza scurtulitza
si cu parul retezat,am uitat ce-am invatzat!
mie-mi plac bomboanele,jocul cu baloanele,
toata lumea ma rasfatza si ma striga gogoneatza!


batista mea e mik,si nasul mititel,
sa fiu copil cuminte,sa am grija de el.
nu vreau sa zik lumea "uite-l pe murdarel"
eu vreau sa zik lumea"uite-l pe curatzel"

Melcul suparat

Melcul suparat
Vine melcul suparat
O furnica l-a piscat
Si cum vine pas, pas, pas
Intalneste-un carabus.
Si din gura el striga
Fugi de-aicea nu mai sta
Da-te-n colo nu sta-n drum
Ca te iau in coarne acum!



TREI PITICI

Suntem trei pitici
Harnici si voinici,
In zori ne trezim
Gata sa muncim.

Coboram in mina
S-aducem lumina,
Din adancuri scoase
Pietre pretioase.

Din fundul pamantului
Sclipirea argintului,
Dupa cum e datina
Aurul si platina.

De sute de ani
Spargem bolovani,
Pe drumul comorilor
Din inima muntilor.

Cand se face seara
Ne intoarcem iara,
Sa ne odihnim
Puternici sa fim

Cintecul melcului
Cind copiii se joaca cu melci si doresc sa scoata coarnem intrebuinteaza urmatoarele versuri:

Melc, melc, codobelc,
Scoate coarne bouresti
Si te du la Dunare,
Si bea apa tulbure;
Si te du la balta,
Si bea apa calda;
Si te suie pe copaci,
Si maninca la gindaci;
Si te suie pe bustean,
Si maninca leustean;
Si te suie pe uluci,
Si maninca mere dulci;
Si te suie pe butoi,
Si maninca usturoi.

1 Iunie


Veverita cea sprintara,
Da de veste iar in tara,
Ca-n poiana cu izvoare,
Azi e mare sarbatoare!

Flori, gandaci, licurici,
Pasarele si pitici!
Toti s-au pregatit de zor
Ca e ziua copiilor!

Daca-i zi de sarbatoare
Hai sa-ntidem hora mare!
Sa rasune poienita
Si sa joace gradinita!


Numaratoarea

Mama

M-a crescut mama in poala
Din leagan pana la scoala
Zile intregi si nopti de-a randul
Mi-a vegheat somnul si gandul.

M-a'nvatat sa ganguresc,
Sa spun mama, sa zambesc.
M-a'nvatat apoi prin casa
Primii pasi pana la masa.

M-a'nvatat ca sa nu mint,
M-a'nvatat sa nu m-alint,
Sa nu stiu ce este frica...
Toate m-a'nvatat mamica.

Mama buna, mama draga,
Te iubesc o viata intreaga
Pentru tot ce ai facut,
Pentru ca tu m-ai crescut

Ce poezii frumoase

Batista



Batista mea e mica
Si nasu-i mititel!
Promit sa fiu cuminte,
Sa am grija de el.
Nu vreau sa zica lumea
"Priviti-l pe Murdarel!"
Batista mea e mica
Si nasu-i mititel!



Ariciul



Mai arici cu tepii mici
Ce mai faci tu pe aici?

Iaca, stau langa cuptor
Jos in iarba cu urzici,
Si ma uit pe la furnici.

Or fi bune, tu ce zici?



Hoţul

Căţeluşule,
să-mi spui,
Unde-i laptele, că nu-i!
Cine mi-a umblat în oală
De-o găsesc acuma goală?!

Care-i hoţul, n-ai fi tu?
Dai din coadă, zici că nu?!
Dar eşti murdar de lapte tot,
Şi pe coadă, şi pe bot!

PITICUL

Un pitic asa de mic/
Facea baie-ntr-un ibric/
De sapun s-a-npiedicat/Si piticul s-a-necat!/
Vai, vai, ce pacat!/
Ca piticul s-a-necat!!!

PISICUTA

Pisicuta, pis, pis, pis/
Te-am visat azi noapte-n vis,/
Te spalai, te piptanai,/
Funda rosie-ti puneai./
Ce frumoasa mai erai!!!/
Miau!!!!!!

BROSCUTA

Aseara a plouat mult
Putinica s-a umplut
O broscuta mititica
A sarit in putinica
S-a ascuns dupa capac
Si-a facut oac, oac, oac, oac.

PISICUTA TRISTA

Azi pisica mea e trista,
Ca nu are o batista
Sa-si sterga cu ea mustata
Ca i-a murdarit-o rata.
Pisicut-o stai nitel!
Iti dau eu un prosopel.
Dar pana ma-ntorc cu el,
Ai grija de soricel?

FURNICUTA


O furnica duce-n spate/
Un graunte jumatate./
Un' te duci tu, surioara?/
Ia ma duc si eu la moara!/
Si-s grabita, si-s grabita/
Ca mi-i casa ne-ngrijita/
Si mi-s rufele la soare/
Si copiii imi cer mancare!/
Ca la noi in musuroi/
Nu e vreme de zabava,/
Ca de n-as fi de isprava/
Ar fi vai si-amar de noi!

FETITA


O fetita cu fundita/
Se ducea la gradinita/
Si mamica o-ntreba/
Un' te duci fetita mea?/
Eu ma duc la gradinita/
Sa ma fac o doctorita'/
Dar taticu-i suparat/
Ca n-are si el baiat!

ALBINUTA

Ma jucam in poienita
M-a muscat o albinuta
- Minti, minti, minti!
Albinuta n-are dinti
Are acul mititel
Cand te-n teapa mori de el.


BROASTELE


Zece broaste-n balta zac
Si aduna apa-n sac.
-Daca balta o sa sece
Sa ramana saci vreo zece.

Copilul politicos

de Tincuţa Gherase





Sunt copil politicos

Ce ştiu să mă port frumos.

Spun cuvinte fermecate,

Ce deschid uşi ferecate :

„Mulţumesc”, „Te rog frumos”

Şi-s convins că-s de folos!



Dimineaţa-n gura mare

Când sunt gata de plecare.

„Sărut mâna” spun cu drag

Bunicuţei ce stă-n prag.



Pe stradă ,salut voios,

Oamenii, că-s respectuos!

Iar acasă când sosesc,

„Bună ziua” eu rostesc..

FRAGUTA MAMEI





CÂND ERAM CA VOI MICUŢĂ

MICA ÎMI ZICEA ,, FRĂGUŢĂ ”

MĂ DUCEAM LA GRĂDINIŢĂ

ÎN ROCHIŢĂ CU FUNDIŢĂ.



ŞI –AM FĂCUT ŞI EU PROSTII

ŞI MAI MULTE GHIDUŞII,

DAR COPILE , TU SĂ ŞTI

CÂND AM FOST LA GRUPA MARE

DOAMNA MEA EDUCATOARE

MĂ IUBEA... AŞA ..DE TAREEE ...!.



ŞI ATENŢIE LA MINE ,

CA SĂ FIE TOTUL BINE

EU VĂ –NVĂŢ ACUM .....DE BINE.......

FIŢI ŞI VOI...LA FEL CA MINE.

DECI COPILE , IA AMINTE

CA SĂ FI MEREU CUMINTE

CĂ MĂMICA E DOAR .. UNA !

CUM E SOATELE ŞI LUNA.

HARNICUTA

SUNT MICUŢĂ ŞI DRĂGUŢĂ

MAMA –MI SPUNE FURNICUŢĂ

CĂ SUNT HARNICĂ MEREU,

ŞI NU FAC LA NIMENI RĂU.



EU ŞTERG PRAFUL PESTE TOT,

O AJUT AŞA CUM POT.

UD APOI ŞI FLORILE,

ÎMI AŞEZ CULORILE,

JUCĂRIILE ŞI GATA !

ASTA E FATA LUI TATA.



ACUM SPUNEŢI , SUNT AŞA

CUM ÎMI SPUNE MAMA MEA ???

Somnoroase pasarele
de Mihai Eminescu

Somnoroase pasarele
Pe la cuiburi se aduna,
Se ascund in ramurele -
Noapte buna!


Doar izvoarele suspina,
Pe cind codrul negru tace;
Dorm si florile-n gradina -
Dormi in pace!


Trece lebada pe ape
Intre trestii sa se culce -
Fie-ti ingerii aproape,
Somnul dulce!


Peste-a noptii feerie
Se ridica mindra luna,
Totu-i vis si armonie -
Noapte buna!

Boul si vitelul
de Grigore Alexandrescu


Un bou ca toti boii, putin la simtire,
In zilele noastre de soarta-ajutat,
Si decat toti fratii mai cu osebire,
Dobandi-n cireada un post insemnat.

- Un bou in post mare? - Drept, cam ciudat vine,
Dar asta se-ntampla in oricare loc:
Decat multa minte, stiu ca e mai bine
Sa ai totdeauna un dram de noroc.

Asa de-a vietii vesela schimbare,
Cum si de mandrie boul stapanit,
Se credea ca este decat toti mai mare,
Ca cu dansul nimeni nu e potrivit.

Vitelul atuncea plin de bucurie,
Auzind ca unchiul s-a facut boier,
Ca are clai suma si livezi o mie:
"Ma duc, zise-ndata, nitel fan sa-i cer."

Far-a pierde vreme, vitelul porneste,
Ajunge la unchiu, cearca a intra;
Dar pe loc o sluga vine si-l opreste:
"Acum doarme, zice, nu-l pot supara."

- "Acum doarme? ce fel! pentru-ntaia data
Dupa pranz sa doarma! Obiceiul lui
Era sa nu saza ziua niciodata;
Ast somn nu prea-mi place, si o sa i-o spui."

- Ba sa-ti cauti treaba, ca mananci tranteala;
S-a schimbat boierul, nu e cum il stii;
Trebuie-nainte-i sa mergi cu sfiala,
Priimit in casa daca vrei sa fii."

La o mojicie atata de mare
Vitelul raspunde ca va astepta;
Dar unchiu se scoala, pleaca la plimbare,
Pe langa el trece, far-a se uita.

Cu mahnire toate baiatul le vede,
Insa socoteste ca unchiu-a orbit:
Caci fara-ndoiala nu putea crede
Ca buna sa ruda sa-l fi ocolit.

A doua zi iarasi prea de dimineata,
Sa-i gaseasca vreme, la dansul veni:
O sluga, ce-afara il vedea ca-ngheata,
Ca sa-i faca bine, de el pomeni.

"Boierule, zise, asteapta afara
Ruda dumitale, al doamnei vaci fiu."
- "Cine? a mea ruda? mergi de-l da pe scara.
N-am astfel de rude, si nici voi sa-l stiu."

Cainele si catelul
de Grigore Alexandrescu

"Cat imi sunt de urate unele dobitoace,
Cum lupii, ursii, leii si alte cateva,
Care cred despre sine ca pretuiesc ceva!
De se trag din neam mare,
Asta e o-ntamplare:
Si eu poate sunt nobil, dar s-o arat nu-mi place.
Oamenii spun adesea ca-n tari civilizate
Este egalitate.
Toate iau o schimbare si lumea se ciopleste,
Numai pe noi mandria nu ne mai paraseste.
Cat pentru mine unul, fiestecine stie
C-o am de bucurie
Cand toata lighioana, macar si cea mai proasta,
Caine sadea imi zice, iar nu domnia-voastra."
Asa vorbea deunazi cu un bou oarecare
Samson, dulau de curte, ce latra foarte tare.
Catelul Samurache, ce sedea la o parte
Ca simplu privitor,
Auzind vorba lor,
Si ca nu au mandrie, nici capricii desarte,
S-apropie indata
Sa-si arate iubirea ce are pentru ei:
"Gandirea voastra, zise, imi pare minunata,
Si sentimentul vostru il cinstesc, fratii mei."
- "Noi, fratii tai? raspunse Samson plin de manie,
Noi, fratii tai, potaie!
O sa-ti dam o bataie
Care s-o pomenesti.
Cunosti tu cine suntem, si ti se cade tie,
Lichea nerusinata, astfel sa ne vorbesti?"
- "Dar ziceati..." - "Si ce-ti pasa? Te-ntreb eu ce ziceam?
Adevarat vorbeam,
Ca nu iubesc mandria si ca urasc pe lei,
Ca voi egalitate, dar nu pentru catei."
Aceasta intre noi adesea o vedem,
Si numai cu cei mari egalitate vrem.

Cainele si magarul
de Grigore Alexandrescu

Cu urechea pleostita, cu coada-ntre picioare,
Cainele, trist si jalnic, mergea pe o carare.
Dupa indestul umblet, iata ca-l intalneste
Un magar, si-l opreste:
"Unde te duci? ii zise,
Ce rau ti s-a-ntamplat? Sii, parca te-a plouat,
Asa stai de mahnit."

- "Dar, sunt nemultumit.
La imparatul Leu in slujba m-am aflat:
Insa purtarea lui,
De e slobod s-o spui,
M-a silit in sfarsit sa fug, sa-l parasesc,
Acum cat alt stapan; bun unde sa-l gasesc?"

- "Numai de-atat te plangi? magarul intreba;
Stapanul l-ai gasit, il vezi, de fata sta.
Vino numaidecat la mine sa te bagi:
Eu iti fagaduiesc
Nu rau sa te hranesc;
Nimic n-o sa lucrezi, nici grija n-o sa tragi."

"Asculta-ma sa-ti spui: e rau a fi supus
La oricare tiran; dar sluga la magar
E mai umilitor, si inca mai amar."

Dreptatea leului
de Grigore Alexandrescu


Leul, de multa vreme, ridicase ostire,
Sa se bata cu riga ce se numea Pardos;
Caci era intre dansii o veche prigonire,
Si galcevire mare, pentru un mic folos.

Vrea, adica, sa stie
Cui mai mult se cuvine
Sa tie pentru sine
Un petic de campie
Si un colt de padure, de tot ne-nsemnator,
Ce despartea tinutul si straturile lor.
Acum sange mult curse, si multe luni trecura,
Far-a se putea sti
Cine va birui.
Elefantul nasos,
Si bivolul pieptos,
Cu lupul coada-lunga
Multe izbanzi facura.

Fiecare tulpina era plina de sange.
Ici se vedea un taur jumatate mancat;
Langa el un tovaras ce zbiara si il plange;
Colo, un porc salbatic fara doua picioare;

Si mai la vale, vulpea se tavaleste, moare,
Oftand dupa curcanii ce inca i-au scapat!
Iar mai vrednic de jale era viteazul urs,
De doua coarne groase in inima patruns.

Leul, vazand ca lupta nu se mai ispraveste,
Trimise la maimuta, vestita vrajitoare,
Ce spun ca stia multe, si ca proorocea
Intamplarile toate, dupa ce se trecea:

Trimise, zic, la dansa sa-i faca intrebare.
Cum poate sa ajunga sfarsitul ce doreste.
Ea se puse pe ganduri, tusi, apoi raspunse,
Rozand cu multumire darurile aduse:

"Ca sa poata-mparatul lesne sa biruiasca,
Trebuie sa jertfeasca
Pe acel ce in oaste e decat toti mai tare,
Mai vestit in razboaie, mai vrednic si mai mare."

Auzind astea leul stranse a sa ostire:
"Lighioanelor! zise, viu sa va dau de stire
Ca astazi din noi unul trebuie sa murim:
Asa va proorocul. Ramane-acum sa stim
Cine este mai tare.

Cat pentru mine unul, cum vreti... dar mi se pare
Ca nu prea sunt puternic, caci patimesc de tuse."
Vulpea era aproape: "Ce-are a face! raspunse,
Inaltimea ta esti
Oricat de slab poftesti."

- "Dar si puterea noastra
E indestul de proasta",
Strigara tigrii, ursii, si cu un cuvant toate
Lighioanele-acelea ce erau mai coltate.

"Nu ramane-ndoiala", le raspunse-mparatul.
Iepurele, sarmanul - crez ca-l tragea pacatul,
Sau pacate mai multe
De mosii lui facute -

Veni sa-si dea parerea. Dar toti, cat il zarira,
Asupra-i navalira.
Ia vedeti-l! strigara. Cu buna-ncredintare
El este cel mai tare!

S-ascundea urecheatul, si nu-i placea sa moara
Ca sa ne faca noua biruinta usoara!
Pe el, copii! Luati-l: el are sa-mplineasca
Ce ne-a zis proorocul din porunca cereasca!"

Cainii atunci sarira
Si-n grab' ti-l jupuira.
Se afla vreo tara, unde l-asa-ntamplare
Sa se jertfeasca leul? Nici una, mi se pare.
Nu stiu cum se urmeaza, nu pricep cum se poate,
Dar vaz ca cei puternici oriunde au dreptate.

Lupul moralist
de Grigore Alexandrescu

V-am spus, cum mi se pare, de nu iti fi uitat,
Ca lupul se-ntamplase s-ajunga imparat.
Dar fiindca v-am spus-o, voi inca sa va spui
Ceea ce s-a urmat sub stapanirea lui.

Auzind imparatul ca-n staturile sale
Fac napastuiri multe parosii dregatori,
Ca pravila sta-n gheare, ca nu e deal sau vale
Unde sa nu vezi jertfe mai multi prigonitori1,
Porunci sa se stranga obsteasca adunare
Langa un copac mare;
Caci vrea pe unii-altii sa ii cam dojeneasca,
Si-n putine cuvinte,
Sa le-aduca aminte
Datoriile lor.

Toti se infatisara; si-naltimea lupeasca
Incepu sa vorbeasca
C-un glas dojenitor:
"Domnilor de tot felul! Bune sunt astea toate?
Datoriile slujbei astfel le impliniti?
Nu aveti nici sfiala, nici frica de pacate,
Sa faceti nedreptate si sa napastuiti?
Toate slujbele voastre tara vi le plateste:
Inca, pe la soroace,
Cate un dar va face.
Dar reaua naravire,
Ce o aveti din fire,
Nu se tamaduieste.
Vedeti cu ce morti grele
Se ispravesc din lume
Si cum lasa rau nume
Acei care fac rele.
Ganditi-va ca poate veti da cuvant odata
La-nalta judecata.
Ganditi-va la suflet, si luati de la mine
Pilda a face bine."

Ast cuvant minunat,
Pe care domnul lup auz ca l-a-nvatat,
Trecand pe langa sat,
La ziua unui sfant, cand preotul citea
Si propovaduia,
Pe multi din dregatori sa planga i-a-ndemnat.

"E! ce ati hotarat, jupani amploiati?
Oare-o sa va-ndreptati?"
Ii intreba atunci inaltimea-mblanita,
Ce purta o manta de oaie jupuita.
"Spuneti, o sa schimbati purtarea-va cea proasta?"

- "Sa traiti la multi ani, dobitocia-voastra,
Raspunse un vulpoi, in slujbe laudat;
Ne poate fi iertat,
Sa va-ntrebam smerit, de vreti a ne-arata,
De unde-ati cumparat postavul de manta?"
Cand mantaua domneasca este de piei de oaie,
Atunci judecatorii fiti siguri ca despoaie.

Soarecele si pisica
de Grigore Alexandrescu


Un soarece de neam, si anume Raton,
Ce fusese crescut sub pat la pension,
Si care in sfarsit, dupa un nobil plan,
Petrecea retirat intr-un vechi parmazan,
Intalni intr-o zi pe chir Pisicovici,
Cotoi care avea bun nume-ntre pisici.

Cum ca domnul Raton indata s-a gandit
Sa o ia la picior, nu e de indoit.
Dar smeritul cotoi, cu ochii in pamant,
Cu capu-ntre urechi, cu un aer de sfant,
Incepu a striga: "De ce fugi, domnul meu?
Nu cumva iti fac rau? Nu cumva te gonesc?

Binele soricesc cat de mult il doresc
Si cat imi esti de scump, o stie Dumnezeu!
Cunosc ce rautati v-au facut fratii mei,
Si ca aveti cuvant sa va plangeti de ei;
Dar nu sunt cum crezi; caci chiar asupra lor
Veneam sa va slujesc, de vreti un ajutor.

Eu carne nu mananc; ba inca socotesc,
De va vrea Dumnezeu, sa ma calugaresc."
La ast frumos cuvant, Raton induplecat,
Vazand ca Dumnezeu de martor e luat,
Isi ceru iertaciuni si-l pofti a veni
Cu neamul soricesc a se-mprieteni.

Ii duse pe la toti, si il infatisa
Ca un prieten bun ce norocul le da.
Sa fi vazut la ei jocuri si veselii!
Caci soarecii cred mult la fizionomii,
S-a acestui strain atata de cinstit
Nu le infatisa nimic de banuit.

Dar intr-o zi, cand toti ii detera un bal,
Dupa ce refuza si limbi si cascaval,
Zicand ca e in post si nu poate manca,
Pe prietenii sai ceru a-mbratisa.
Ce fel de-mbratisari! Ce fel de sarutat!
Pe cati gura punea,
Indata ii jertfea;
Incat abia doi-trei cu fuga au scapat.
Cotoiul cel smerit
E omul ipocrit.

Balada unui greier mic
de George Toparceanu

Peste dealuri zgribulite,
Peste tarini zdrentuite,
Avenit asa, deodata,
Toamna cea intunecata.
Lunga, slaba si zaluda,
Botezand natura uda
C-un manunchi de ciumafai, -
Cand se scutura de ciuda,
Imprejurul ei departe
Risipeste-n evantai
Ploi marunte,
Frunze moarte,
Stropi de tina,
Guturai...

Si cum vine de la munte,
Blestemand
Si lacrimand,
Toti ciulinii de pe vale
Se pitesc prin vagauni,
Iar macesii de pe campuri
O intampina in cale
Cu grabite plecaciuni...

Doar pe coasta, la urcus,
Din casuta lui de huma
A iesit un greierus,
Negru, mic, muiat in tus
Si pe-aripi pudrat cu bruma:

- Cri-cri-cri,
Toamna gri,
Nu credeam c-o sa mai vii
Inainte de Craciun,
Ca puteam si eu s-adun
O graunta cat de mica,
Ca sa nu cer imprumut
La vecina mea furnica,
Fi'ndca nu-mi da niciodata,
Si-apoi umple lumea toata
Ca m-am dus si i-am cerut...
Dar de-acus,
Zise el cu glas sfarsit
Ridicand un piciorus,
Dar de-acus s-a ispravit...

Cri-cri-cri,
Toamna gri,
Tare-s mic si necajit!

Zdreanta
de Tudor Arghezi

L-ati vazut cumva pe Zdreanta,
Cel cu ochii de faianta?
E un caine zdrenturos
De flocos, dar e frumos.
Parca-i strans din petice,
Ca sa-l tot impiedice,
Ferfenitele-i atarna
si pe ochi, pe nara carna,
si se-ncurca si descurca,
Parca-i scos din calti pe furca.
Are insa o ureche
De pungas fara pareche.
Da tarcoale la cotet,
Ciufulit si-asa laiet,
Asteptand un ceas si doua
O gaina sa se oua,
Care canta cotcodace,
Proaspat oul cand si-l face.
De cand e-n gospodarie
Multe a-nvatat si stie,
si, pe branci, taras, grabis,
Se strecoara pe furis.
Pune laba, ia cu botul
si-nghite oul cu totul.
- "Unde-i oul? a-ntrebat
Gospodina. - "L-a mancat!"
"Stai nitel, ca te dezvat
Fara matura si bat.
Te invata mama minte."
si i-a dat un ou fierbinte.
Dar decum l-a imbucat,
Zdreanta l-a si lepadat
si-a-njurat cu un latrat.

Cand se uita la gaina,
Cu culcusul lui, vecina,
Zice Zdreanta-n gandul lui
"S-a facut a dracului!"

Albinuta Zum Zum Zum

Albinuta Zum-Zum-Zum
Pleaca la plimbare-acum
Treaba ea si-a terminat
Si-o vacanta si-a luat.
Vrea sa zboare, drept spre mare
Sa stea intinsa la soare
Bagajul l-a aranjat
De nimic nu a uitat.

Grebla, sita, lopatica
Galetusa mititica, palaria, ochelarii
Cei rotunzi facuti din floare
Papucii si un colac, puse bine in rucsac

Albinuta Zum-Zum-Zum,
Iti doresc drum bun, drum bun!

Closca
de Elena Farago

Cot-cot-cot,
Cot-cot-cot,
Fac si eu ce pot, ce pot
Cot-co-dac,
Cot-co-dac,
Puii sa-mi impac...
Ciugulesc,
Ma zbarlesc,
Si mi-i chem, mi-i chem mereu,
Ca nu-i las,
Nici un pas,
Far'de mine, eu.

Si le-adun
Ce-i mai bun --
Si seara, cu drag, le spun
Cot-co-dac,
Cot-co-dac,
Basme sa-i impac.

Clonc-clonc-clonc,
Clonc-clonc-clonc,
Si-i adorm apoi asa,
Incalziti
Si paziti
Sub aripa mea.